Barbu Mateescu: ”Ce ar însemna o (nouă) amânare a alegerilor?” (OPINIE)

Ipoteza pe care o iau în calcul nu este o simplă întârziere a alegerilor locale astfel încât să aibă loc simultan cu cele parlamentare, la început de decembrie. Diferența de două luni este infimă – am dubii că o situație epidemiologică care este în septembrie una complicată se va preschimba într-una mai ușoară în decembrie. În loc analizez, în acest articol, o ipoteză mai dramatică – și anume ce ar însemna ca toate tipurile de alegeri să aibă loc deodată, în iunie 2021. Ca reper, la acel moment cel puțin un vaccin ar trebui să fie funcțional. Progresul orbitor de rapid în ceea ce privește tratarea COVID-19 în toate stadiile – asimptomatic, primele efecte, nivelul grav – se va fi accelerat. Ca să înțelegi la ce mă refer, în prezent, suntem la aproximativ șapte luni de la izbucnirea oficială a pandemiei. În luna iunie a anului viitor am fi la 18 luni de la același moment – un interval aproape de trei ori mai mare. În alte cuvinte, e foarte probabil ca vara viitoare să stăpânim COVID-19 mult mai bine decât o facem acum – ca specie și ca țară.

Fără pretenția unei analize exhaustive, iată câteva elemente semnificative privind alegerile „mutate” și „unite” în vara lui 2021, comparându-le cu ce s-ar fi întâmplat dacă ele ar fi avut loc la termen, adică în vara anului 2020 respectiv în iarna anului 2020:

1. O schimbare nefavorabilă pentru PSD a corpului electoral: în mod natural și făcând abstracție de pandemie, dispar de pe liste în fiecare an 260 de mii de vârstnici și capătă drept de vot 200 de mii de persoane care împlinesc 18 ani. A întârzia orice fel de alegeri cu un an sau cu jumătate de an costă PSD.

Nu foarte mult însă. Să ne gândim o secundă la cei 260 de mii vii în 2020 dar nu în 2021. Nu toți ar fi venit la vot în 2020. Nu toți erau votanți PSD. Rotindu-ne privirea spre cei ce împlinesc 18 ani între iunie 2020 și iunie 2021: nici ei nu urmau să vină toți la vot (deși participarea la „primul vot” e majoră) și nu toți erau votanți PNL sau USR-PLUS. Diferența finală și totală adusă de schimbarea naturală în rândul votanților ar fi de 1-2% din mandatele parlamentare. Din acest punct de vedere, vestea s-ar putea să fie una proastă pentru câțiva candidați PSD la parlamentare de pe locuri semi-eligibile, dar foarte proastă pentru PMP sau UDMR, de al căror aport la o majoritate parlamentară s-ar putea să nu mai fie nevoie.

2. O șansă mai mare pentru candidații USR-PLUS să se facă cunoscuți – acolo unde există. Trebuie înțeles aici că organizațiile locale sunt sensibil mai slabe decât brand-ul național. Excepția de la regulă într-o bună măsură o constituie București, unde Nicușor Dan există de mai mult timp în conștiința publică. Dar în majoritatea localităților României, candidații USR-PLUS n-au avut timp să se facă cunoscuți în anii trecuți. Cele două partide s-au concentrat mult pe europarlamentare, prezidențiale și, în cazul USR, extrem de vibrante conflicte interne. În cazul organizării localelor în 2021, politicienii USR-PLUS ar avea mai mult timp la dispoziție pentru a-și crește notorietatea locală sau pentru a se profila drept potențiali primari.

3. O șansă mai mare pentru partidele care nu domină mediul rural dar care posedă o infrastructură puternică în acel mediu – în practică acest lucru însemnând PNL.

Să explic ce înseamnă asta pornind de la exemplul unei comune imaginare, tipică pentru ruralul românesc „tradițional”, care nu e suburbie de metropolă. Să ne gândim la un primar în funcție căruia i se opune un contracandidat credibil în localitate. La momentul unor alegeri locale uzuale, primarul obține 100 de voturi iar oponentul său, să zicem, 87. Ei bine, în 2016 sau ani anteriori, când alegerile locale erau decalate de cele parlamentare, cele 100 de voturi recepționate de primarul reales aveau mari șanse să se repete cu ocazia parlamentarelor. Pierzătorul, demobilizat, nu mai avea aceeași miză la parlamentare, în toamnă/iarnă, precum avusese în vară. Cele 87 de voturi recepționate de el deveneau la parlamentare 60 sau 50 sau 40 pentru partidul său. Acum multiplică acest fenomen la nivel național, pentru tot mediul rural.

Anul 2016 furnizează un exemplu de cum arată în practică acest lucru. La alegerile locale candidații la primării ai PSD și ai alianței PSD-UNPR, unde aceasta a existat, au cumulat 3,30 milioane voturi. La parlamentare PSD a obținut 3,22 milioane voturi. Adică 97,6% din voturi au făcut conversia. O performanță foarte bună.

În schimb, candidații PNL la primării au primit 2,68 milioane voturi. La parlamentare partidul a primit 1,44 milioane voturi. Rata de retenție a fost 53%, cu patruzeci de procente sub PSD. De ce? PSD a câștigat 1700 de primării. PNL doar 1080. Mobilizarea în toamnă a liberalilor care au pierdut alegeri în vară a fost mică.

(Nu detaliez impactul apariției USR, dar acesta nu a fost important în mediul rural).

O suprapunere a alegerilor ar elimina astfel de fenomene. Candidatul sau candidații ar realiza o mobilizare egală pentru ei înșiși și pentru partid. Pentru cine are deja primăriile: schimbarea ar fi infimă, potențialul e deja atins. Iar în această situație se află, în jumătate din UAT-urile țării, PSD.

4. Toate aspectele de mai sus pot fi suprascrise de „rotiri” emoționale ale publicului. În vara lui 2020, ca și în vara lui 2015, PSD era obosit, dezorientat și slab. Ducea pe picioare șocul unor alegeri prezidențiale pierdute și părea să nu aibă mesaj. În vara lui 2016 partidul se remontase datorită unei conduceri noi precum și din cauza unor ezitări sau erori ale PNL. Organizarea de alegeri locale și parlamentare în vara lui 2021 implică, din multe puncte de vedere, o repetare a situației de acum patru ani – adică organizarea de alegeri locale la un an și jumătate de la un scrutin emoțional, de la o înfrângere a PSD cu reverberații puternice în societate și mai ales în partid. În acel an și jumătate dintre prezidențialele de la finele lui 2014 și localele de la mijlocul lui 2016, PSD și-a revenit iar emoția pro-PNL s-a stins. Acest risc există pentru PNL și în cazul organizării unor alegeri simultane sau suprapuse în vara lui 2021.

Barbu Mateescu este sociolog. A absolvit cursurile University of Pennsylvania (studii de lungă durată) specializându-se în sociologia politică.